- puţui
- PUŢÚI vb. v. admonesta, aranja, certa, dăscăli, dichisi, dojeni, face, ferchezui, găti, împodobi, lustrui, moraliza, mus-tra, spilcui, văcsui.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
puţui
Look at other dictionaries:
certa — CERTÁ, cert, vb. I. 1. refl. recipr. A se lua la ceartă cu cineva, a discuta cu glas ridicat, cu aprindere; a se gâlcevi, a se ciorovăi, a se ciondăni. ♦ A rupe relaţiile de prietenie, a se învrăjbi cu cineva, a se supăra. ♢ expr. A fi certat cu… … Dicționar Român
dăscăli — DĂSCĂLÍ, dăscălesc, vb. IV. 1. tranz. A învăţa, a povăţui, a sfătui; p. ext. a mustra, a dojeni, 2. tranz. A bate capul (cuiva); a cicăli. 3. intranz. (Rar) A exercita profesiunea de dascăl, a funcţiona ca dascăl. – Din dascăl. Trimis de ionel… … Dicționar Român
găti — GĂTÍ, gătesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi. 2. refl. şi tranz. A (se) pregăti pentru o acţiune, de obicei pentru o deplasare. 3. tranz. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.). 4. tranz. şi… … Dicționar Român
lustrui — LUSTRUÍ, lustruiesc, vb. IV. tranz. A da lustru1 (prin frecare), a face să lucească, să sclipească suprafaţa unui obiect. ♢ Maşină de lustruit = maşină pentru lustruirea mecanizată a pieilor. Piatră de lustruit = piatră de fildeş, de agat sau de… … Dicționar Român
putea — PUTEÁ, pot, vb. II. tranz. 1. A fi în stare, a avea puterea, a se simţi capabil de a înfăptui un lucru. ♢ loc. adv. Cum poate (sau pot, poţi etc.) = pe măsura posibilităţilor. ♢ expr. Cât (sau ce) îi poate (cuiva) capul (sau pielea, cojocul,… … Dicționar Român
