- pustiesc
- pustiésc, pustiáscă, adj. (înv.) pustuicesc, de pustnic.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
pustii — PUSTIÍ, pustiesc, vb. IV. 1. tranz. A preface locuri fertile sau populate în locuri pustii; a devasta. 2. refl. (pop.) A se refugia, a se izola; a pribegi. 3. tranz. A părăsi pe cineva sau ceva, a lăsa pustiu. – Din pustiu. Trimis de RACAI, 22.11 … Dicționar Român
hoardă — HOÁRDĂ, hoarde, s.f. 1. Grupare în care erau organizate popoarele nomade mongole primitive. 2. Ceată, bandă de oameni care pradă şi pustiesc; p. ext. armată cotropitoare. [var.: hórdă, oárdă s.f.] – Din pol. horda, rus. orda. Trimis de gall,… … Dicționar Român