auzire

auzire
AUZÍRE, s.f. (Rar) Faptul de a auzi; auz. [pr.: a-u-] – v.auzi.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

AUZÍRE s. auz. (La auzire acestor vorbe ...)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

auzíre s. f. (sil. a-u-), g.-d. art. auzírii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • auz — AÚZ s.n. 1. Simţ cu ajutorul căruia se percep sunetele. ♢ Auz muzical = aptitudine de a distinge, memora şi reproduce corect sunete muzicale. 2. Faptul de a auzi; auzire. La auzul acestor cuvinte s a supărat. – Din auzi (derivat regresiv). Trimis …   Dicționar Român

  • Румынский язык — Самоназвание: Limba română [limba ro’mɨnə] Страны: Румыния, Молдавия, Сербия …   Википедия

  • Рум. — Румынский язык Самоназвание: Limba română, Лимба ромынэ Страны: Румыния, Молдавия, Сербия, Россия, Украина, Венгрия, Германия, Израиль, США Официальный статус: Румыния; Молдавия и Приднестровье (под …   Википедия

  • Румынский — язык Самоназвание: Limba română, Лимба ромынэ Страны: Румыния, Молдавия, Сербия, Россия, Украина, Венгрия, Германия, Израиль, США Официальный статус: Румыния; Молдавия и Приднестровье (под …   Википедия

  • audit — AUDÍT s.n. Control al evidenţelor contabile, al situaţiei financiare a unei societăţi. ♦ Dare de seamă care reflectă rezultatul unui asemenea control. (cf. engl. audit, din lat. auditus = auzire, din audire = a auzi) [Cuvinte străine (recent… …   Dicționar Român

  • audita — AUDITÁ, auditéz, vb. I. tranz. A realiza operaţia de audit. A audita documentele contabile. A audita o firmă. (< audit + suf. a; cf. engl. audit < engl. med. < lat. auditus = auzire, ascultare < lat. audire = a auzi, a asculta) [în …   Dicționar Român

  • auzit — AUZÍT s.n. Faptul de a auzi; auz (2), auzire. [pr.: a u ] – v. auzi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX S 88  Auzit ≠ neauzit Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  auzít s. n. (sil. a u ) (pl. auzíte în …   Dicționar Român

  • diafonie — DIAFONÍE s.f. Trecere nedorită a semnalelor de pe un canal pe altul la sisteme audio cu două sau mai multe canale. [pr.: di a ] – Din fr. diaphonie. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  diafoníe s. f. (sil. di a ) → fonie Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”