- prăşcau
- PRĂŞCÁU s. v. fulguială, fulguire, fulguit.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
praşcău — PRAŞCẮU, praşcăi, s.m. (pop.) Băieţandru ştrengar şi haimana. ♦ Om de nimic, ticălos; om imoral. – et. nec. Trimis de oprocopiuc, 05.04.2004. Sursa: DEX 98 praşcău s. m., pl. praşcăi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
praştie — PRÁŞTIE, praştii, s.f. 1. Veche armă de luptă formată dintr o bucată de piele legată cu două sfori, cu care se aruncau pietre asupra duşmanului; (azi) jucărie făcută dintr una sau două fâşii de elastic la capătul cărora se leagă o bucată de piele … Dicționar Român
fulguială — FULGUIÁLĂ, fulguieli, s.f. Ninsoare cu fulgi rari; fulguire, fulguit. [pr.: gu ia ] – Fulgui + suf. eală. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FULGUIÁLĂ s. (met.) fulguire, fulguit, (Munt. şi Olt.) prăşcău. (A tras o fulguială.)… … Dicționar Român