năpusti — NĂPUSTÍ, năpustesc, vb. IV. 1. refl. A se repezi asupra cuiva sau undeva (adesea cu intenţii agresive); a năvăli, a tăbărî; a da buzna. 2. tranz. (înv. şi reg.) A lăsa în părăsire; a abandona; a neglija. – Din sl. napustiti. Trimis de RACAI,… … Dicționar Român
prăpastie — PRĂPÁSTIE, prăpăstii, s.f. Povârniş înalt şi abrupt, situat de obicei într o regiune muntoasă; hău, abis, genune. ♢ expr. A duce (sau a împinge, a băga pe cineva) în prăpastie = a pricinui (cuiva) mari neajunsuri; a duce la pierzanie, la pieire,… … Dicționar Român
prăvăli — PRĂVĂLÍ, prăvălesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A (se) înclina, a (se) apleca într o parte; a (se) răsturna, a (se) rostogoli; a cădea sau a face să cadă, a (se) arunca în adâncime, a (se) prăbuşi, a (se) trânti. ♦ refl. A fugi în goana mare, a se … Dicționar Român
rostogoli — ROSTOGOLÍ, rostogolésc, vb. IV. refl. şi tranz. A înainta sau a face să înainteze, să alunece (pe un plan înclinat) rotindu se în jurul lui însuşi; a veni sau a (se) da de a dura; p. ext. a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli. ♢ expr. (tranz.) A… … Dicționar Român
sări — SĂRÍ, sar, vb. IV. intranz. I. (Despre fiinţe) 1. A se desprinde de la pământ, avântându se în sus printr o mişcare bruscă, şi a reveni în acelaşi loc; a sălta. ♦ A dansa, a ţopăi, a zburda. ♢ expr. (tranz.) Sare tontoroiul (sau drăgaica), se… … Dicționar Român