prădalnic

prădalnic
PRĂDÁLNIC, -Ă, prădalnici, -ce, adj. 1. Care are caracter de jaf; care deposedează pentru a se îmbogăţi. 2. (Despre animale) Care trăieşte din pradă; (despre păsări) răpitor. – Pradă + suf. -alnic.
Trimis de oprocopiuc, 05.04.2004. Sursa: DEX '98

PRĂDÁLNIC adj. 1. jefuitor. (Armată prădalnic.) 2. v. ră-pitor.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

prădálnic adj. m., pl. prădálnici; f. sg. prădálnică, pl. prădálnice
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PRĂDÁLNI//C prădalniccă (prădalnicci, prădalnicce) 1) Care pradă; cu caracter de jaf; hoţesc. 2) (despre păsări, animale) Care se hrănesc din pradă. /a prăda + suf. prădalnicalnic
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • prãdálnic — adj. m., pl. prãdálnici; f. sg. prãdálnicã, pl. prãdálnice …   Romanian orthography

  • jefuitor — JEFUITÓR, OARE, jefuitori, oare, adj., s.m şi f. (Persoană) care săvârşeşte un jaf (1); persoană care jefuieşte. [pr.: fu i ]. – Jefui + suf. tor. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  JEFUITÓR s., adj. 1. s. prădător, (livr.) spoliator …   Dicționar Român

  • pradă — PRÁDĂ, prăzi, s.f. 1. Faptul de a prăda; prădare, jefuire, jaf; devastare. 2. (concr.) Totalitatea bunurilor materiale şi (în trecut) a persoanelor luate de cel care pradă (mai ales în timp de război). ♢ loc. vb. (înv.) A face pradă = a prăda. 3 …   Dicționar Român

  • rapace — RAPÁCE, rapaci, ce, adj. (livr.) Hrăpăreţ, lacom, apucător, hapsân. – Din fr., it. rapace, lat. rapax – acis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RAPÁCE adj. v. aprig, apucător, hrăpăreţ, lacom, nesătul, prădalnic, răpitor …   Dicționar Român

  • răpicios — RĂPICIÓS adj. v. prădalnic, răpitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • răpitor — RĂPITÓR, OÁRE, răpitori, oare, adj. 1. (Adesea substantivat; despre oameni) Care răpeşte pe cineva. 2. (Despre animale) Care prinde şi consumă hrană de origine animală, de obicei vie. ♦ (Substantivat, f. pl.) Numele a două ordine de păsări de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”