circumspecţie — CIRCUMSPÉCŢIE s.f. (livr.) Prudenţă, precauţie, rezervă. – Din lat. circumspectio, fr. circonspection. Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX 98 CIRCUMSPÉCŢIE s. v. prudenţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime CIRCUMSPÉCŢIE s … Dicționar Român
imprudent — IMPRUDÉNT, Ă, imprudenţi, te, adj. (Adesea adverbial şi substantivat) Care acţionează fără prudenţă; care demonstrează lipsă de prudenţă; nesocotit. – Din fr. imprudent, lat. imprudens, ntis. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Imprudent… … Dicționar Român
imprudenţă — IMPRUDÉNŢĂ, imprudenţe, s.f. Lipsă de prudenţă; nesocotinţă; neprevedere. ♦ Faptă, vorbă etc. nesocotită, riscantă. – Din fr. imprudence, lat. imprudentia. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Imprudenţă ≠ prudenţă Trimis de siveco,… … Dicționar Român
precauţie — PRECAÚŢIE, precauţii, s.f. Atitudinea, comportarea omului precaut; băgare de seamă, prevedere, circumspecţie, prudenţă. [pr.: ca u . – var.: precauţiúne s f.] – Din fr. précaution, lat. praecautio, onis. Trimis de oprocopiuc, 07.04.2004. Sursa:… … Dicționar Român
prevedere — PREVEDÉRE, prevederi, s.f. 1. Faptul de a (se) prevedea. ♦ (Mai ales la pl.) Indicaţie, dispoziţie dintr un tratat, dintr un act normativ etc. ♦ Prevederi sociale = ansamblu de măsuri privitoare la acordarea asistenţei sociale unor persoane care… … Dicționar Român
tatona — TATONÁ, tatonez, v. I. tranz. A căuta să cunoşti o situaţie, o împrejurare orientându te cu multă prudenţă; a sonda. ♢ expr. A tatona terenul = a cerceta posibilităţile de reuşită înainte de începerea unei acţiuni. – fr. tâtonner. Trimis de… … Dicționar Român
circumspect — CIRCUMSPÉCT, Ă, circumspecţi, te, adj. (livr.) Care vorbeşte şi acţionează cu prudenţă, cu rezervă; care trădează, exprimă prudenţă; precaut, prudent, rezervat. – Din lat. circumspectus, fr. circonspect. Trimis de hai, 12.08.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
delicat — DELICÁT, Ă, delicaţi, te, adj. 1. (Despre fiinţe şi lucruri, cu privire la forma, la aspectul lor) Fin, gingaş, subţirel, graţios; p. ext. fragil; (despre fiinţe) plăpând, şubred, slăbuţ. ♦ (Despre culori, nuanţe) Discret, atenuat, pal, estompat … Dicționar Român
rezervă — REZÉRVĂ, rezerve, s.f. 1. Cantitate de alimente, de obiecte, de bani, de materiale etc. pusă deoparte şi păstrată pentru a fi întrebuinţată mai târziu; depozit. ♦ (Ec. pol.) Rezerve de stat = cantitate de bunuri materiale dintre cele mai… … Dicționar Român
cojoc — COJÓC, cojoace, s.n. 1. Obiect de îmbrăcăminte făcut din piele de oaie prelucrată cu miţe cu tot, care se poartă mai ales la ţară ca palton (cu blana înăuntru). ♢ expr. Iarnă cu şapte cojoace = iarnă foarte grea. A scutura (cuiva) cojocul sau a i … Dicționar Român
