- proor
- PRÓOR s.n. v. prour.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PRÓOR s. mânecătoare, (reg.) proroc. (Ajunul zilei de 23 aprilie se numeşte în popor proor.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeproór s.n. (reg.) 1. perioadă a zilei (de obicei: primele ore de după miezul nopţii). 2. ajunul sărbătorii Sf. Gheorghe; mânecătoare. 3. ajunul Bobotezei. 4. (cu sens colectiv) crengi verzi, înmugurite, puse la porţi şi case în ajunul zilei de Sf. Gheorghe de către flăcăi; petrecere a flăcăilor care aduc proor.Trimis de blaurb, 01.11.2006. Sursa: DARpróor s.n. – 1. Zori de zi. – 2. Ajunul sărbătorii de Sf. Gheorghe. – var. prour, împroor, amproor, năprăor, amprour. ngr. πρόωρος "foarte devreme" (Bogrea, Dacor., I, 266; Diculescu, Elementele, 448; Candrea). S-au propus alte explicaţii, care par mai puţin convingătoare: din lat. per rōrem (Hasdeu 1108); de la per şi roura (Spitzer, RF, II, 284-87); din lat. provǒlāre (Procopovici, Dacor., V, 383-90; REW 6793c); de la un lat. *priulus (Pascu, Arch. rom., XXV, 197); din ngr. πενίορθρον "de dimineaţă" (Diculescu, Elemente, 448); din lat. prō hōra (Graur, BL, III, 50). Dacă der. pe care o propunem este exactă, nu-şi au loc explicaţiile lui Graur, privitoare la dezvoltarea o › oo, cf. prooroc.Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.