greier

GRÉIER, greieri, s.m. Gen de insecte cu corpul scurt şi gros, cu antene lungi şi cu ochi mari, cu picioarele posterioare adaptate la sărit, care produc un sunet ascuţit şi pătrunzător prin frecarea elitrelor (Gryllus); insectă care face parte din acest gen. [pr.: gre-ier. – var.: gréiere, (reg.) gríer s.m.] – lat. *grylliolus (< gryllus).

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



GREIER DE CÂMP s. (reg.) scripcăraş.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



GREIER-DE-TOÁMNĂ s. v. cicoare.

Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime



gréier s. m., pl. gréieri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



GRÉIER greieri m. Insectă cu corp scurt şi gros, de culoare neagră, cu antene lungi şi subţiri, care se mişcă sărind şi care produce un ţârâit pătrunzător prin frecarea picioarelor posterioare de elitre. /<lat. grylliolus

Trimis de siveco, 08.10.2008. Sursa: NODEX



gréier (gréieri), – Insectă cu picioare lungi care produc un sunet ascuţit (Gryllus campestris, Gryllus domesticus). – var. gre(i)er(e), grier(e), greor(e), grior(e), greur(e), grel. lat. gryllus (Puşcariu 744, Candrea-Dens., 755; REW 3900; DAR), cf. it., sp. grillo, prov. grelh, grilh, port. grilho. Totuşi der. este dificilă din punct de vedere fonetic şi a fost exploatată în multe feluri. După Candrea-Dens., trebuie pornit de la lat. *grylliolus. Creţu 327 pleacă de la o formă lat. puţin probabilă, *grycellus; Pascu, Beiträge, 10 presupune o evoluţie *grellus › grel, cu suf -ur, trecut la greiur, al cărui rezultat nu este posibil, în vreme ce Scriban propune trecerea de la *grillus la › *greru › greur. În sfîrşit, Graur, BL, III, 50 presupune o evoluţie a lui *grer la greer, prin intermediul unei "despicări" a doi r, cf. creer, proor, prooroc; acest ultim rezultat pare posibil, fără a fi o explicaţie suficientă deoarece chiar forma de bază, *grer, este anormală. cf. şi Battisti, III, 1872.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER