Dicționar Român. 2013.
pritoc — PRITÓC s.n. (pop.) Pritocire. – Din pritoci (derivat regresiv). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PRITÓC s. v. pritoceală, pritocire, pritocit, pritocitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime pritóc (acţiune) s. n.,… … Dicționar Român
pritoci — PRITOCÍ, pritocesc, vb. IV. tranz. A turna vinul dintr un butoi în altul, după fermentaţie, pentru a l limpezi (prin separarea de drojdia care s a aşezat la fund); p. gener. a turna un lichid dintr un vas în altul. ♦ A scoate şi a turna la loc,… … Dicționar Român
pritocire — PRITOCÍRE, pritociri, s.f. Acţiunea de a pritoci şi rezultatul ei; pritoceală, pritocit, pritoc. – v. pritoci. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PRITOCÍRE s. 1. (reg.) răvăcire. (pritocire vinului.) 2. v. pri tocit. Trimis de… … Dicționar Român
pritocit — PRITOCÍT2, Ă, pritociţi, te, adj. (Despre vin sau zeama de varză, de murături) Care a fost supus pritocirii. – v. pritoci. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PRITOCÍT1 s.n. Pritocire. – v. pritoci. Trimis de ana zecheru,… … Dicționar Român
