- pritoc
- PRITÓC s.n. (pop.) Pritocire. – Din pritoci (derivat regresiv).Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PRITÓC s. v. pritoceală, pritocire, pritocit, pritocitură.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepritóc (acţiune) s. n., pl. pritócuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficpritóc, pritócuri, s.n., adj. 1. (pop.) pritocire, pritocit, pritoceală. 2. (înv. şi reg.) vas pentru pritocirea vinului. 3. (adj.; înv. şi reg.; în sintagma) vin pritocit = vin tras de pe drojdie (prin cep).Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.