- prisos
- PRISÓS, prisosuri, s.n. 1. Ceea ce depăşeşte necesarul, ceea ce întrece o anumită limită; prisosire, prisosinţă, prisoseală, surplus, excedent; p. ext. belşug, abundenţă. ♢ loc. adj. şi adv. De prisos = (care este) în plus; p. ext. (care este) inutil, fără rost. ♢ loc. adv. Cu prisos = în plus; din plin, din belşug. 2. (La pl.; înv. şi reg.) Teren agricol care prisosea moşierului şi pe care acesta îl arenda ţăranilor. – Din ngr. perissós.Trimis de ana_zecheru, 24.03.2009. Sursa: DEX '98Prisos ≠ lipsăTrimis de siveco, 24.02.2009. Sursa: AntonimePRISÓS s. 1. v. surplus. 2. v. belşug.Trimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: Sinonimeprisós (surplus) s. n., pl. prisósuriTrimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: Dicţionar ortograficPRISÓS prisosuri n. Cantitate care depăşeşte necesarul; surplus; excedent. ♢ De prisos a) în plus; b) fără rost; inutil. Cu prisos mai mult. /<ngr. perissósTrimis de siveco, 17.11.2008. Sursa: NODEXprisós (-oáse), s.n. – Surplus, îndestulare, excedent. – var. pristos. ngr. περισσός "abundent" (Cihac, II, 691; Murnu 47; Puşcariu, Lr., 261). – Der. prisosi, vb. (a fi în plus), cf. ngr. περισσεύω "a prisosi"; prisoseală (var. prisosinţă), s.f. (belşug); prisoselnic (var. prisositor), adj. (care este de prisos, excedentar).Trimis de blaurb, 17.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.