augur — AUGÚR, (1) auguri, s.m., (2) augure, s.n. (În antichitatea romană) 1. s.m. Preot căruia i se atribuia facultatea de a prevesti viitorul sau de a interpreta voinţa zeilor după zborul şi cântecul păsărilor sau după măruntaiele animalelor… … Dicționar Român
auspiciu — AUSPÍCIU, auspicii, s.n. 1. (În antichitatea romană) Prevestire făcută de auguri (1); augur (2). ♢ expr. Sub cele mai bune auspicii = în împrejurări extrem de favorabile. 2. (În expr.) Sub auspiciile cuiva = sub patronajul, sub protecţia cuiva.… … Dicționar Român
predicţie — PREDÍCŢIE, predicţii, s.f. (livr.) Prevestire. [pr.: ţi e. – var.: predicţiúne s.f.] – Din fr. prédiction, lat. preadictio, onis. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 PREDÍCŢIE s. v … Dicționar Român
teomanţie — TEOMANŢÍE s.f. Artă de prevestire în care se crede că ghicitorul ar fi inspirat de divinitate. [pr.: te o ] – Din ngr. theomantía. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 teomanţíe s. f. (sil. te o ), art. teomanţía, g. d. teomanţíi,… … Dicționar Român
oracol — ORÁCOL, oracole, s.n. (În antichitate) Răspuns profetic pe care, potrivit unor credinţe, anumite divinităţi îl dădeau celor veniţi să le consulte pentru a cunoaşte viitorul; prevestire, prezicere, profeţie; lăcaşul unde se făceau aceste profeţii … Dicționar Român
prevestit — PREVESTÍT s.n. (Rar) 1. Prevestire. 2. (înv. şi reg.) Fază de creştere şi de descreştere a lunii. – v. prevesti. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PREVESTÍT s. v. oracol, prevestire, previ ziune, prezicere, profeţie, prorocie,… … Dicționar Român
prezicere — PREZÍCERE, preziceri, s.f. Acţiunea de a prezice şi rezultatul ei; ceea ce prezice cineva. – v. prezice. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PREZÍCERE s. 1. prevestire, prorocire, vestire. (prezicere unor vremuri înfloritoare.) 2.… … Dicționar Român
semn — SEMN, semne, s.n. 1. Tot ceea ce arată, ceea ce indică ceva. ♢ loc. adv. Pe semne = după cât se pare, după cât se vede; probabil. ♦ Manifestare exterioară a unui fenomen care permite să se presupună sau să se precizeze natura lui. ♢ expr. (În… … Dicționar Român
chiromanţie — CHIROMANŢÍE s.f. Procedeu prin care se poate ghici caracterul sau destinul cuiva pe baza interpretării liniilor din palmă. – Din it. chiromanzia, fr. chiromancie. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 chiromanţíe s. f., art. chiromanţía … Dicționar Român
dactiliomanţie — DACTILIOMANŢÍE s.f. (Rar) Pretinsă artă a ghicitului cu ajutorul unui inel. [gen. iei. / cf. germ. Daktyliomantie < gr. daktylios – inel, manteia – prevestire]. Trimis de LauraGellner, 17.02.2005. Sursa: DN DACTILIOMANŢÍE s. f. pretinsă artă … Dicționar Român
