oracol

oracol
ORÁCOL, oracole, s.n. (În antichitate) Răspuns profetic pe care, potrivit unor credinţe, anumite divinităţi îl dădeau celor veniţi să le consulte pentru a cunoaşte viitorul; prevestire, prezicere, profeţie; lăcaşul unde se făceau aceste profeţii. ♦ Hotărâre dată de o persoană cu autoritate; sentinţă cu caracter infailibil; p. ext. persoană care dă această hotărâre. ♢ expr. A vorbi ca un oracol = a se exprima sentenţios şi enigmatic. [var.: orácul s.n.] – Din lat. oraculum, it. oracolo, fr. oracle.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ORÁCOL s. v. prezicere.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

orácol s. n., pl. orácole
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ORÁCOL oracole n. 1) (în lumea antică) Voinţă a divinităţii exprimată prin profeţi şi apostoli. 2) Răspuns al divinităţii la întrebările adresate de oameni în locurile sfinte. 3) Loc (templu, sanctuar etc.) unde, potrivit unor credinţe religioase, se consulta o divinitate. 4) fig. Sentinţă care pretinde a fi infailibilă. /<lat. oraculum, it. oracolo, fr. oracle
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ORÁCOL s.n. 1. Răspuns al unei divinităţi la întrebările adresate de obicei prin persoane care pretindeau că pot comunica cu acestea; (p. ext.) răspunsul obţinut; prezicere, prevestire, profeţie. ♦ Loc unde se făceau prezicerile. 2. Persoană despre care se credea că poate prevesti viitorul. ♦ Hotărâre dată de o persoană cu autoritate; (p. ext.) cel care dă această hotărâre. [var. oracul s.n. / < lat. oraculum, cf. it. oracolo].
Trimis de LauraGellner, 01.01.2007. Sursa: DN

ORÁCOL s. n. 1. (ant.) răspuns profetic al anumitor divinităţi la întrebările adresate prin persoane care pretindeau că pot comunica cu acestea; prezicere, prevestire, profeţie. ♢ loc unde se făceau asemenea preziceri. 2. cel despre care se credea că poate prevesti viitorul. ♢ hotărâre dată de o persoană cu autoritate. (< lat. oraculum, it. oracolo, fr. oracle)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

orácol (orácole), s.n. – Prezicere, profeţie. it. oracolo.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • orácol — s. n., pl. orácole …   Romanian orthography

  • oracular — ORACULÁR, Ă, oraculari, e, adj. (Rar) care aparţine oracolului, privitor la oracol. – Oracul + suf. ar. Trimis de mihvar, 13.11.2003. Sursa: DEX 98  oraculár adj. m., pl. oraculári; f. sg. oraculáră, pl …   Dicționar Român

  • hrismos — HRISMÓS s.n. (Grecism înv.) Prorocie, oracol. – ngr. krismos. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DLRM  HRISMÓS s. v. oracol, prevestire, previziune, prezicere, profeţie, prorocie, prorocire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • oracul — ORÁCUL s.n. v. oracol. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ORÁCUL s.n. v. oracol. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • vaticinaţie — vaticináţie s. f., pl. vaticináţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  VATICINÁŢIE s.f. Pretinsă prezicere a viitorului; profeţie, oracol; vaticiniu. [gen. iei, var. vaticinaţiune s.f. / < fr. vaticination …   Dicționar Român

  • menire — MENÍRE, meniri, s.f. Acţiunea de a meni şi rezultatul ei; misiune, rost, sarcină. predestinare; soartă, destin. – v. meni. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MENÍRE s. 1. chemare, misiune, rol, rost, sarcină, (reg.) meninţă,… …   Dicționar Român

  • planetă — PLANÉTĂ, planete, s.f. 1. Corp ceresc fără lumină proprie, satelit al Soarelui, care se vede pe cer sub forma unui punct luminos ca urmare a reflectării luminii solare; p. restr. Pământ (1). ♦ Orice corp ceresc fără lumină proprie, satelit al… …   Dicționar Român

  • plaz — PLAZ, plazuri, s.n. Piesă de sprijin aşezată în dosul cormanei, pe care se târăşte plugul în timpul aratului, asigurându i stabilitatea; talpă. – Din bg., scr. plaz. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PLAZ s. (tehn.) 1. călcâi,… …   Dicționar Român

  • plăzuit — PLĂZUÍT s. v. oracol, prevestire, previziune, prezicere, profeţie, prorocie, proro cire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • plăzuitură — PLĂZUITÚRĂ s. v. oracol, prevestire, previ ziune, prezicere, profeţie, prorocie, prorocire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”