- prevaricaţiune
- PREVARICAŢIÚNE, prevaricaţiuni, s.f. (livr.) Abatere de la îndatoririle de serviciu; abuz, delict comis de un funcţionar aflat în exerciţiul funcţiunii, ♦ Trădare a cauzei, a intereselor cuiva. [pr.: -ţi-u-] – Din fr. prévarication, lat. praevaricatio, -onis.Trimis de oprocopiuc, 13.04.2004. Sursa: DEX '98PREVARICAŢIÚNE s. (livr.) prevaricare.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeprevaricaţiúne s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. prevaricaţiúnii; pl. prevaricaţiúniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPREVARICAŢIÚN//E prevaricaţiunei f. Eschivare gravă de la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu. [Sil. -ţi-u-] /<fr. prévarication, lat. praevaricatio, prevaricaţiuneonisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPREVARICAŢIÚNE s.f. (Rar) 1. Călcarea îndatoririlor de serviciu, abuz comis de un funcţionar în exerciţiul funcţiunii. 2. Trădarea unei cauze. [pron. -ţi-u-. / cf. fr. prévarication, lat. praevaricatio].Trimis de LauraGellner, 13.02.2007. Sursa: DNPREVARICAŢIÚNE s. f. abatere de la îndatoririle de serviciu, abuz comis de un funcţionar în exerciţiul funcţiunii. ♢ trădare a unei cauze, a unor interese care ar trebui apărate. (< fr. prévarication, lat. praevaricatio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.