premeditat — ada, premedita, ado adj. préméditée. « Sas, me ditz, puei crèsi pas que siá un crime premeditat. » C. Barsotti … Diccionari Personau e Evolutiu
premeditát — adj. m., pl. premeditáţi; f. sg. premeditátã, pl. premeditáte … Romanian orthography
premeditare — PREMEDITÁRE, premeditări, s.f. Acţiunea de a premedita şi rezultatul ei; premeditaţie. ♢ loc. adj. şi adv. Cu premeditare = (în mod) premeditat. – v. premedita. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PREMEDITÁRE s. (rar) precugetare,… … Dicționar Român
premeditá — vb., ind. prez. 1 sg. premeditéz, 3 sg. şi pl. premediteázã; part. premeditát … Romanian orthography
achita — ACHITÁ, achít, vb. I. 1. tranz. A declara printr o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. 2. tranz. şi refl. A( şi) plăti, a( si) îndeplini o obligaţie materială sau morală. ♢ expr. (refl.) A se achita de… … Dicționar Român
asasin — ASASÍN, Ă, asasini, e, s.m., s.f. Persoană care omoară premeditat pe cineva; ucigaş. – Din fr. assassin. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 ASASÍN s., adj. v. criminal. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime asasín s … Dicționar Român
asasinat — ASASINÁT, asasinate, s.n. Omor premeditat. – Din fr. assassinat. Trimis de cata, 15.02.2004. Sursa: DEX 98 ASASINÁT adj. v. omorât. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ASASINÁT s. v. crimă … Dicționar Român
aţine — AŢÍNE, aţín, vb. III. 1. refl. şi tranz. A pândi trecerea cuiva (stând în calea lui). ♦ (Rar) A se ţine după cineva; a urmări. 2. refl. A fi sau a sta gata pentru a prinde ceva (care încearcă să scape). [var.: aţineá vb. II] – lat. *attenere (=… … Dicționar Român
homicid — HOMICÍD1, Ă, homicizi, de, adj., s.m. şi f. 1. s.m. şi f. Persoană care a omorât (premeditat) pe cineva; ucigaş, asasin. 2. adj. Care provoacă (sau poate provoca) moartea cuiva, cu care se poate ucide, ucigaş. – Din fr. homicide. Trimis de gall,… … Dicționar Român
intenţie — INTÉNŢIE, intenţii, s.f. Dorinţă, gând de a face, de a întreprinde ceva; proiect, plan. ♢ loc. adv. Cu intenţie = intenţionat, înadins. Fără intenţie = involuntar, fără să vrea. ♢ loc. conj. Cu intenţia să... (sau, loc. prep., cu intenţia de… … Dicționar Român
