preferínţã — s. f., g. d. art. preferínţei; pl. preferínţe … Romanian orthography
precădere — PRECĂDÉRE s.f. Întâietate, prioritate, preferinţă acordată unei persoane, unei probleme etc. ♢ loc. adv. Cu precădere = în primul rând, înainte de orice; mai ales, în (mod) special, îndeosebi, de preferinţă. – Pre1 + cădere. Trimis de oprocopiuc … Dicționar Român
predilecţie — PREDILÉCŢIE, predilecţii, s.f. Înclinaţie, atracţie deosebită pentru cineva sau ceva; preferinţă. ♢ loc. adj. De predilecţie = preferat, favorit. ♢ loc. adv. Cu (sau de) predilecţie = de preferinţă, mai ales, îndeosebi. – Din fr. prédilection.… … Dicționar Român
preferenţial — PREFERENŢIÁL, Ă, preferenţiali, e, adj. Care stabileşte o preferinţă, care se acordă cu preferinţă; care se face în favoarea cuiva; de favoare. [pr.: ţi al] – Din fr. préférentiel. Trimis de oprocopiuc, 08.04.2004. Sursa: DEX 98 preferenţiál… … Dicționar Român
favoare — FAVOÁRE, favoruri, s.f. Avantaj acordat cuiva, cu preferinţă faţă de alţii; dovadă deosebită de bunăvoinţă faţă de cineva; hatâr. ♢ Bilet de favoare = bilet pe baza căruia se poate intra, gratuit sau cu reducere, la un spectacol. ♢ expr. În… … Dicționar Român
gust — GUST, gusturi, s.n. I. Simţ prin care organismul primeşte (cu ajutorul limbii şi mucoasei bucale) informaţii asupra proprietăţilor chimice ale unor substanţe cu care vine în contact; senzaţie produsă de o substanţă (alimentară) prin excitarea… … Dicționar Român
idilism — IDILÍSM s.n. 1. Caracteristică a ceea ce este idilic; caracter rustic idealizat al unei opere literare sau al unei literaturi. 2. Caracter romanţios, sentimental al unei opere de artă. 3. Preferinţă pentru elemente idilice. – Idilă + suf. ism.… … Dicționar Român
melomanie — MELOMANÍE s.f. Pasiune, preferinţă deosebită pentru muzică. – Din fr. mélomanie. Trimis de LauraGellner, 27.05.2004. Sursa: DEX 98 Melomanie ≠ melofobie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime melomaníe s. f., art. melomanía, g. d.… … Dicționar Român
modernism — MODERNÍSM, modernisme, s.n. 1. Însuşirea de a fi modern, caracterul a ceea ce este modern; atitudine modernă; preferinţă (exagerată) faţă de tot ceea ce este nou, modern. 2. Curent sau tendinţă din arta şi literatura sec. XX, care neagă tradiţia… … Dicționar Român
modă — MÓDĂ, mode, s.f. 1. Obicei, deprindere colectivă, specifică la un moment dat unui mediu social; spec. gust, preferinţă generalizată la un moment dat pentru un anumit fel de a se îmbrăca. ♢ loc. adj. La modă = a) care corespunde gustului într un… … Dicționar Român
