precipiţiu

precipiţiu
PRECIPÍŢIU, precipiţii, s.n. (înv.) Abis, prăpastie. ♦ Cădere de la înălţime. ♦ fig. Dezastru, ruină. – Din lat. praecipitium.
Trimis de ana_zecheru, 07.04.2004. Sursa: DEX '98

PRECIPÍŢIU s. v. abis, adânc, prăpastie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

precipíţiu s. n. [-ţiu pron. -ţiu], art. precipíţiul; pl. precipíţii, art. precipíţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PRECIPÍŢIU s.n. (Latinism) Cădere de la înălţime. ♦ Abis, hău. ♦ Dezastru, ruină. [pron. -ţiu. / < lat. praecipitium, cf. fr. précipice].
Trimis de LauraGellner, 28.07.2005. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • prăpastie — PRĂPÁSTIE, prăpăstii, s.f. Povârniş înalt şi abrupt, situat de obicei într o regiune muntoasă; hău, abis, genune. ♢ expr. A duce (sau a împinge, a băga pe cineva) în prăpastie = a pricinui (cuiva) mari neajunsuri; a duce la pierzanie, la pieire,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”