- praftură
- PRÁFTURĂ, prafturi, s.f. (1.) Praftoriţă. ♢ expr. A face (pe cineva) praftură sau a-i face (cuiva) o praftură = a face (pe cineva) de râs; a certa, a ocărî. [var.: pleáftură s.f.] – et. nec.Trimis de oprocopiuc, 05.04.2004. Sursa: DEX '98PRÁFTURĂ s. v. praftoriţă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepráftură s. f., g.-d. art. práfturii; pl. práfturiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPRÁFT//UR//Ă prafturăi f. Pămătuf (din fire de păr, fâşii de tei, din paie etc.) folosit la stropirea fierului înfierbântat, a cărbunilor încinşi sau la scoaterea spuzei din cuptor. /praftură + suf. prafturăiţăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.