poprire

poprire
POPRÍRE, popriri, s.f. Acţiunea de a popri şi rezultatul ei; spec. (jur.) procedură prin care un creditor urmăreşte (pe bază de hotărâre judecătorească) sumele datorate datornicului său de către o a treia persoană; reţinere din salariul cuiva (în contul unei datorii); p. ext. sechestru. – v. popri.
Trimis de iacobpompilia, 18.02.2004. Sursa: DEX '98

POPRÍRE s. v. sechestru.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

POPRÍRE s. v. dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, oprelişte, oprire, piedică, popas, stavilă, şedere.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

popríre s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. poprírii; pl. popríri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

POPRÍR//E poprirei f. 1) v. A POPRI. 2) Hotărâre a unei instanţe judecătoreşti prin care se opreşte suma de bani datorată unui debitor de către o persoană. /v. a popri
Trimis de siveco, 16.04.2008. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • popríre — s. f. (sil. pri ), g. d. art. poprírii; pl. popríri …   Romanian orthography

  • dificultate — DIFICULTÁTE, dificultăţi, s.f. Greutate de a face ceva; anevoinţă. ♦ Piedică, obstacol. ♢ expr. A face (sau a crea) dificultăţi = a pune (cuiva) piedici; a opune rezistenţă, a se împotrivi (într o problemă). – Din fr. difficulté, lat. difficultas …   Dicționar Român

  • oprire — OPRÍRE, opriri, s.f. Acţiunea de a (se) opri şi rezultatul ei; încetare a unei acţiuni, a unei mişcări, rămânere pe loc; staţionare, stagnare; oprit1. ♢ loc. adv. Fără oprire = neîntrerupt, neîncetat, continuu. ♦ (concr.) Loc unde se opreşte… …   Dicționar Român

  • paralizare — PARALIZÁRE, paralizări, s.f. Faptul de a (se) paraliza; damblagire. – v. paraliza. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PARALIZÁRE s. (med.) (pop.) damblagire. (paralizare unei persoane.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • popri — POPRÍ, popresc, vb. IV. tranz. 1. (pop.) A împiedica, a interzice, a opri. 2. (pop.) A reţine cu forţa (în timpul unei cercetări penale); a aresta. 3. (jur.) A face o poprire. – Din sl. poprĕti. Trimis de oprocopiuc, 02.04.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • poprit — POPRÍT, Ă, popriţi, te, adj. 1. (jur.; despre bunuri, bani) Pe care s a aplicat o poprire. 2. (înv.) Interzis, oprit. ♦ (Despre oameni) Reţinut, arestat. – v. popri. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  POPRÍT adj. v. arestat,… …   Dicționar Român

  • sechestru — SECHÉSTRU, sechestre, s.n. Măsură de asigurare ordonată de justiţie sau de fisc în cazul de neplată a unei datorii, constând în sigilarea bunurilor debitorului sau în darea lor în păstrare unei a treia persoane (până la vânzarea lor silită). ♦… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”