- popicărie
- POPICĂRÍE, popicării, s.f. Loc, teren, local (special amenajat) unde se joacă popice (1). – Popic + suf. -ărie.Trimis de oprocopiuc, 02.04.2004. Sursa: DEX '98popicăríe s. f., art. popicăría, g.-d. art. popicăríei; pl. popicăríi, art. popicăríileTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPOPICĂRÍ//E popicăriei f. Teren special amenajat pentru jocul de popice. /popic + suf. popicărieărieTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.