nepoluat — NEPOLUÁT, Ă, nepoluaţi, te, adj. 1. (Despre aer, ape, mediu de viaţă) Care nu este poluat. 2. fig. Care nu este corupt, viciat. [pr.: lu at] – Ne + poluat (după fr. non pollué). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 nepoluát adj. m … Dicționar Român
suprapoluat — SUPRAPOLUÁT, Ă, suprapoluaţi, te, adj. (Despre oraşe, regiuni etc.) Foarte poluat. [pr.: lu at] – Supra + poluat. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 suprapoluát adj. → poluat Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
alterat — ALTERÁT, Ă, alteraţi, te, adj. 1. (Despre materii organice) Descompus, stricat. 2. Denaturat, falsificat. 3. (fon.; despre sunete) Schimbat, modificat. 4. (muz.; despre sunete sau acorduri) Ridicat sau coborât cu un semiton sau două. – v. altera … Dicționar Român
autoepuraţie — autoepuráţie s. f. (sil. a u , ţi e), art. autoepuráţia (sil. ţi a), g. d. art. autoepuráţiei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic AUTOEPURÁŢIE s.f. Purificare naturală a apelor reziduale vărsate în ape de suprafaţă,… … Dicționar Român
neviciat — NEVICIÁT, Ă, neviciaţi, te, adj. Care nu este viciat, poluat. ♦ fig. Care nu este corupt, vicios. [pr.: ci at] – Ne + viciat. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NEVICIÁT adj. v. curat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
sapro — Element prim de compunere savantă cu semnificaţia putred , putrezire . [< fr., it. sapro , cf. gr. sapros]. Trimis de LauraGellner, 27.08.2005. Sursa: DN SAPRO elem. putrefacţie, putred , poluat . (< fr. sapro , cf. gr. sapros, putred) … Dicționar Român
stricat — STRICÁT1 s.n. Faptul de a (se) strica. – v. strica. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STRICÁT2, Ă, stricaţi, – te, adj. 1. (Despre obiecte, unelte, mecanisme) Care nu mai poate fi folosit, fiind defect, deteriorat. 2. (Despre… … Dicționar Român
stătut — STĂTÚT, Ă, stătuţi, te, adj. 1. Care nu mai este proaspăt (şi a căpătat un miros, un gust sau un aspect neplăcut caracteristic); clocit; (despre aer) închis, stricat, viciat. ♦ fig. (Despre oameni, mai ales despre persoane necăsătorite) Înaintat… … Dicționar Român
viciat — VICIÁT, Ă, viciaţi, te, adj. 1. (Despre aer) Devenit impropriu pentru respiraţie; stricat, infectat, alterat. ♦ fig. Depravat, desfrânat, corupt. 2. (jur.; despre acte, dispoziţii, etc.) Care a devenit nul (din cauza unor vicii). [pr.: ci at. –… … Dicționar Român