autoepuraţie

autoepuráţie s. f. (sil. a-u-, -ţi-e), art. autoepuráţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. autoepuráţiei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



AUTOEPURÁŢIE s.f. Purificare naturală a apelor reziduale vărsate în ape de suprafaţă, datorită acţiunii bacteriilor aerobe. [cf. fr. auto-épuration].

Trimis de LauraGellner, 16.11.2004. Sursa: DN



AUTOEPURÁŢIE s. f. proces de purificare naturală a unui mediu poluat de substanţe (an)organice, fără intervenţia omului. (< fr. autoépuration)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN