poliloghie

poliloghie
POLILOGHÍE, poliloghii, s.f. (depr.) Expunere, relatare excesiv de amplă (şi de prolixă); vorbărie. [var.: polologhíe s.f.] – Din ngr. poliloghía.
Trimis de ana_zecheru, 09.07.2008. Sursa: DEX '98

POLILOGHÍE s. v. vorbărie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

poliloghíe s. f., art. poliloghía, g.-d. art. poliloghíei; pl. poliloghíi, art. poliloghíile
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

POLILOGHÍ//E poliloghiee f. Expunere foarte amplă şi confuză; vorbărie. [art. G.-D poliloghiei] /<ngr. poliloghía
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • poliloghíe — s. f., art. poliloghía, g. d. art. poliloghíei; pl. poliloghíi, art. poliloghíile …   Romanian orthography

  • peltea — PELTEÁ, peltele, s.f. Produs alimentar fabricat din suc de fructe fiert cu zahăr, închegat cu o masă gelatinoasă, elastică şi transparentă, asemănătoare cu jeleul. ♦ fig. Expunere scrisă sau orală, lungă şi prolixă, lipsită de miez; poliloghie,… …   Dicționar Român

  • cazanie — CAZÁNIE, cazanii, s.f. Predică prin care se explică un pasaj oarecare din evanghelie. ♦ Carte religioasă care cuprinde predici sau povestiri în care se comentează texte evanghelice. – Din sl. kazanije. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • polilog — polilóg, ă, s.m. şi f. (înv.) om limbut, flecar, guraliv. Trimis de blaurb, 28.10.2008. Sursa: DAR  polilóg ( gă), adj. – Guraliv, limbut. ngr. πολύλογος (Gáldi 232). sec. XVIII, înv. – Der. poliloghie (var. polologhie) …   Dicționar Român

  • polologhie — POLOLOGHÍE s.f. v. poliloghie. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • pomană — POMÁNĂ, pomeni, s.f. 1. Dar, danie, ofrandă făcute cuiva şi servind, potrivit credinţei creştine, la iertarea păcatelor, la mântuirea sufletului; milostenie, binefacere. ♢ loc. adj. şi adv. De pomană = a) (în mod) gratuit sau la un preţ foarte… …   Dicționar Român

  • vorbărie — VORBĂRÍE s.f. Vorbă multă, fără rost; pălăvrăgelă, trăncăneală, sporovăială, flecăreală, taifas. – Vorbă + suf. ărie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VORBĂRÍE s. 1. v. flecăreală. 2. poliloghie, (fig.) peltea. (Ce spune el e… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”