- polologhie
- POLOLOGHÍE s.f. v. poliloghie.Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
polilog — polilóg, ă, s.m. şi f. (înv.) om limbut, flecar, guraliv. Trimis de blaurb, 28.10.2008. Sursa: DAR polilóg ( gă), adj. – Guraliv, limbut. ngr. πολύλογος (Gáldi 232). sec. XVIII, înv. – Der. poliloghie (var. polologhie) … Dicționar Român
poliloghie — POLILOGHÍE, poliloghii, s.f. (depr.) Expunere, relatare excesiv de amplă (şi de prolixă); vorbărie. [var.: polologhíe s.f.] – Din ngr. poliloghía. Trimis de ana zecheru, 09.07.2008. Sursa: DEX 98 POLILOGHÍE s. v. vorbărie. Trimis de siveco,… … Dicționar Român