plutoniu

plutoniu: PLUTÓNIU s.n. Element chimic de sinteză, radioactiv, obţinut din uraniu, capabil să întreţină reacţii nucleare în lanţ, întrebuinţat la obţinerea energiei nucleare prin bombardarea cu neutroni. – Din fr. plutonium.

Trimis de oprocopiuc, 25.03.2004. Sursa: DEX '98

plutóniu s. n. [-niu pron. -niu], art. plutóniul; simb. Pu

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PLUTÓNIU n. Metal alb-cenuşiu radioactiv, foarte toxic, întrebuinţat la obţinerea energiei nucleare. /<fr. plutonium

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PLUTÓNIU s.n. Element transuranic sintetic, folosit pentru obţinerea energiei nucleare. [pron. -niu. / cf. fr. plutonium, germ. Plutonium].

Trimis de LauraGellner, 26.07.2005. Sursa: DN

PLUTÓNIU s. n. element transuranic sintetic, radioactiv, obţinut din uraniu. (< fr. plutonium)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

plutóniu — s. n. [ niu pron. nìu], art. plutóniul; simb. Pu … Romanian orthography
plutonio — 1plu·tò·nio s.m. TS chim. elemento chimico transuranico, radioattivo e fortemente tossico, di numero atomico 94, presente in tracce nell uranio e avente numerosi isotopi ottenuti da reazioni nucleari (simb. Pu) {{line}} {{/line}} DATA: 1948.… … Dizionario italiano
bombă — BÓMBĂ, bombe, s.f. 1. Proiectil aerodinamic încărcat cu materie explozivă, incendiară etc., care se aruncă din avion asupra obiectivelor terestre; (rar) proiectil de tun. ♢ Bombă atomică (sau nucleară) = bombă bazată pe energia nucleară, cu o… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias