Dicționar Român. 2013.
pluguşor — PLUGUŞÓR, pluguşoare, s.n. 1. Diminutiv al lui plug; pluguleţ, pluguţ. 2. Plug (1) împodobit cu hârtie colorată, cu flori etc., cu care umblă flăcăii în ajunul Anului nou, recitând colinde, sunând din clopoţei, pocnind din bici etc.; p. ext.… … Dicționar Român
plug — PLUG, pluguri, s.n. 1. Unealtă agricolă cu tracţiune animală sau mecanică, folosită la arat, la dezmiriştit etc. ♢ expr. De la coarnele plugului = de la ţară. ♦ Arat, plugărit. ♦ Îndeletnicirea, ocupaţia plugarului; plugărie1. ♢ expr. Acesta (sau … Dicționar Român
plugurel — plugurél, pluguréle, s.n. (reg.) 1. plug mic, pluguleţ. 2. pluguşor (pentru Anul Nou). Trimis de blaurb, 03.10.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
pluguţ — PLUGÚŢ, pluguţe, s.n. Pluguşor (1). – Plug + suf. uţ. Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX 98 PLUGÚŢ s. v. pluguleţ, pluguşor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime plugúţ s. n., pl. plugúţe … Dicționar Român
