plinuţ

plinuţ
PLINÚŢ, -Ă, plinuţi, -te, adj. Diminutiv al lui plin; plinişor. – Plin + suf. -uţ.
Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX '98

PLINÚŢ adj. plinişor.
Trimis de siveco, 11.06.2007. Sursa: Sinonime

plinúţ adj. m., pl. plinúţi; f. sg. plinúţă, pl. plinúţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • plinişor — PLINIŞÓR, OÁRĂ, plinişori, oare, adj. (Rar) Plinuţ. – Plin + suf. işor. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98  PLINIŞÓR adj. v. plinuţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  plinişór adj. m …   Dicționar Român

  • plin — PLIN, Ă, plini, e, adj., s.n. I. adj. 1. (Despre vase, încăperi, recipiente etc.) Care este umplut cu ceva, în care se află ceva până la limită. ♢ expr. Plin ochi = umplut până la limita capacităţii. A fi plin de sine (sau de el) = a avea o… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”