- pleviţă
- PLÉVIŢĂ, pleviţe, s.f. (reg.) Placă de fier care îmbracă partea de jos a leucii. ♦ Bucată de fier care se bate în cuie sau în nituri pentru a acoperi o crăpătură la vase, la albii etc. – Pleu + suf. -iţă.Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX '98PLÉVIŢĂ s. v. albitură, baboiaş, caracudă, imortelă, mărunţiş, plevaiţă, plevuşcă, scoabă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepléviţă s. f., g.-d. art. pléviţei; pl. pléviţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPLEVÍŢ//Ă pleviţăe f. 1) Placă de metal care îmbracă capătul de jos al leucii carului. 2) Bucată de tablă cu care se astupă o crăpătură la unele vase (la albii, lighene etc.). /pleu + suf. pleviţăiţăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXpléviţă2, pléviţe, s.f. (reg.) 1. plevaiţă (v). 2. (cu sens colectiv) puieţi şi peşti mărunţi de orice specie; plevuşcă.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.