pleviţă

pleviţă
PLÉVIŢĂ, pleviţe, s.f. (reg.) Placă de fier care îmbracă partea de jos a leucii. ♦ Bucată de fier care se bate în cuie sau în nituri pentru a acoperi o crăpătură la vase, la albii etc. – Pleu + suf. -iţă.
Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX '98

PLÉVIŢĂ s. v. albitură, baboiaş, caracudă, imortelă, mărunţiş, plevaiţă, plevuşcă, scoabă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

pléviţă s. f., g.-d. art. pléviţei; pl. pléviţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PLEVÍŢ//Ă pleviţăe f. 1) Placă de metal care îmbracă capătul de jos al leucii carului. 2) Bucată de tablă cu care se astupă o crăpătură la unele vase (la albii, lighene etc.). /pleu + suf. pleviţăiţă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

pléviţă2, pléviţe, s.f. (reg.) 1. plevaiţă (v). 2. (cu sens colectiv) puieţi şi peşti mărunţi de orice specie; plevuşcă.
Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • pleavă — PLEÁVĂ s.f. I. 1. Rămăşiţe de spice sau de păstăi rezultate din treieratul cerealelor sau al leguminoaselor. ♦ fig. Ceea ce este lipsit de valoare, de importanţă; lucru de nimic. 2. fig. Om de nimic; lepădătură, drojdia societăţii. II. (iht.)… …   Dicționar Român

  • albitură — ALBITÚRĂ, albituri, s.f. 1. (La pl.) Totalitatea rufelor (de pat, de corp etc.); lenjerie. 2. Nume generic dat exemplarelor mici de plătică, babuşcă etc.; albişoară. 3. (reg.) Nume dat rădăcinilor de pătrunjel şi de păstârnac. 4. (tipogr.) Mici… …   Dicționar Român

  • plev — plev, plévuri, s.n. (reg.) cană de tinichea pentru apă de băut. Trimis de blaurb, 02.10.2006. Sursa: DAR  plev ( ve), s.n. – (Bucov.) Vas de tablă. germ. Blech tinichea . E dubletul lui pleu (var. bleu, plef, blef), s.n. (Trans., tinichea), din… …   Dicționar Român

  • plevaiţă — PLEVÁIŢĂ, plevaiţe, s.f. Numele a două plante erbacee din familia compozitelor, cu tulpina lânoasă şi ramificată de la bază, cu flori mici, roz violacee sau roşii purpurii, persistente, care cresc în regiunile de stepă şi de silvostepă; imortelă… …   Dicționar Român

  • privită — privítă, privíte, s.f. (înv. şi reg.) 1. nuia flexibilă, răsucită, cu care se leagă o sarcină de lemne, de fân. 2. numele mai multor obiecte, piese, părţi ale unor unelte, construcţii etc. (de lemn sau de metal) care au, în general, rolul de a… …   Dicționar Român

  • scoabă — SCOÁBĂ, scoabe, s.f. 1. Piesă metalică formată dintr o bară cu capetele îndoite în unghi drept şi ascuţite la vârf, folosită mai ales în construcţii provizorii, pentru a fixa între ele piese de lemn. ♦ (pop. şi fam.) Epitet depreciativ pentru o… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”