pisătură — pisătúră, pisătúri, s.f. (pop.) 1. lucru pisat mărunt; tocătură. 2. (reg.) carne tocată amestecată cu ceapă şi slănină, pentru diferite mâncăruri. Trimis de blaurb, 22.09.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
pisa — PISÁ, pisez, vb. I. tranz. 1. A zdrobi, a sfărâma o substanţă, un corp solid prin loviri repetate (cu pisălogul, cu ciocanul etc.), pentru a le face mai mărunte sau a le preface în praf. 2. A bătători, a bătuci, a frământa cu picioarele zăpada,… … Dicționar Român
urinare — URINÁRE, urinări, s.f. Acţiunea de a urina şi rezultatul ei. – v. urina. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 URINÁRE s. (fiziol.) urinat, (livr.) micţiune, (pop.) pişare, pişat, pişătură. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român