- pişător
- pişătór, pişătoáre, adj. (pop.) pişăcios.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
pisător — PISĂTÓR s. v. pilug, pisălog. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime pisătór, pisătoáre, s.n. şi f. (reg.) 1. (s.n.) băţ special cu care se tescuiesc strugurii. 2. (s.n.) mai de lemn pentru bătut. 3. (s.f.) planşetă de lemn pentru tocat… … Dicționar Român
copeneaţă — copeneáţă, copenéţe, s.f. (reg.) 1. cutie. 2. piuliţă scobită din lemn în care se mărunţeşte sarea şi piperul; pisător, măjeriu. 3. pisător pentru grăunţe. Trimis de blaurb, 23.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
pilug — PILÚG, piluge, s.n. (reg.) Pisălog (1). ♢ expr. (fam.) A tunde (pe cineva) pilug = a tunde (pe cineva) până la piele. [var.: chilúg s.n.] – cf. p i u ă. Trimis de oprocopiuc, 13.07.2006. Sursa: DEX 98 PILÚG s … Dicționar Român
pisălog — PISĂLÓG, OÁGĂ, pisălogi, oage s.n., adj. 1. s.n. Unealtă casnică (de lemn, de metal, de piatră etc.) de obicei rotunjită cu o măciucă la un capăt sau la amândouă, cu care se pisează ceva în piuliţă sau în piuă; pilug. 2. adj. (fam.; adesea… … Dicționar Român
pişăcios — pişăciós, pişăcioásă, adj. (pop.; mai ales despre copii) care se urinează mult (în pat); pişător, pişolcoş, pişălcios. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român