pielită

pielită
PIELÍTĂ, pielite, s.f. Boală care se manifestă prin inflamaţia mucoasei bazinetului renal. [pr.: pi-e-] – Din fr. pyélite.
Trimis de oprocopiuc, 17.03.2004. Sursa: DEX '98

pielítă s. f. (sil. pi-e-), pl. pielíte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PIELÍTĂ s.f. Inflamaţie a mucoasei bazinetului şi a rinichilor. [pron. pi-e-. / < fr. pyélite, cf. gr. pyelos – bazin].
Trimis de LauraGellner, 30.01.2007. Sursa: DN

PIELÍTĂ s. f. inflamaţie a mucoasei bazinetului renal. (< fr. pyélite)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • pieliţă — PIÉLIŢĂ, pieliţe, s.f. 1. Piele (1) subţire, fină, delicată; (p. spec.) pielea obrazului. ♦ (Mai ales la pl.) Strat subţire, cornos, care mărgineşte unghia. 2. Nume generic pentru ţesuturile animale subţiri (şi elastice), cu aspect de foiţă, lamă …   Dicționar Român

  • piéliţã — s. f., g. d. art. piéliţei; pl. piéliţe …   Romanian orthography

  • epicarp — EPICÁRP, (rar) epicarpuri, s.n. Membrană externă, subţire, constituită dintr unul sau din două straturi de celule, care acoperă fructul unei plante; exocarp, pieliţă. – Din fr. épicarpe. Trimis de viomih, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  EPICÁRP s.… …   Dicționar Român

  • coaje — coáje ( óji), s.f. – 1. Ţesut protector extern al rădăcinilor, tulpinilor şi ramurilor unor plante (lemnoase). – 2. Scoarţă (de copac). – 3. Înveliş al unor fructe. – 4. Găoace, înveliş de ou. – 5. (arg.) Portofel. – var. coarje. Mr. coaje, megl …   Dicționar Român

  • napoleon — NAPOLEÓN, napoleoni, s.m. 1. Veche monedă franceză de aur în valoare de 20 de franci, cu efigia lui Napoleon I şi, mai târziu, cu cea a lui Napoleon al III lea, care a circulat şi la noi. 2. Varietate de mere de mărime mijlocie, cu pieliţa… …   Dicționar Român

  • cura — CURÁ1, curéz, vb. I. tranz. (Rar) A îngriji, a trata un bolnav sau o boală. ♦ refl. A se supune unui tratament medical, unei cure. – Din germ. kurieren. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CURÁ2, curéz, vb. I. tranz. (reg.) A… …   Dicționar Român

  • membrană — MEMBRÁNĂ, membrane, s.f. 1. Nume dat ţesuturilor animale sau vegetale, subţiri şi suple, foarte diferite ca structură, care căptuşesc, îmbracă, leagă, susţin sau delimitează anumite organe sau părţi de organe; piele subţire; pieliţă. ♦… …   Dicționar Român

  • nectarină — NECTARÍNĂ, nectarine, s.f. Varietate de piersici cu pieliţa fără puf. – Din fr. nectarine. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  nectarínă s. f., pl. nectaríne Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  NECTARÍNĂ s.f.… …   Dicționar Român

  • palmatură — PALMATÚRĂ, palmaturi, s.f. (med.) Malformaţie congenitală constând în unirea degetelor mâinii printr o pieliţă. – Din fr. palmature. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  palmatúră s. f., pl. palmatúri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • piele — PIÉLE, piei, s.f. 1. Ţesut conjunctiv epitelial care acoperă întreaga suprafaţă a corpului animalelor vertebrate şi a celor mai multe dintre nevertebrate; spec. epiderma omului. ♢ loc. adj. şi adv. În (sau cu) pielea goală = complet dezbrăcat;… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”