pestriţătură

pestriţătură
PESTRIŢĂTÚRĂ, pestriţături, s.f. (Rar) Amestec, îmbinare de elemente eterogene, de culori nepotrivite. – Pestriţ + suf. -ătură.
Trimis de oprocopiuc, 13.03.2004. Sursa: DEX '98

PESTRIŢĂTÚRĂ s. v. bălţătură.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

PESTRIŢĂTÚRĂ s. v. lentigo, pistrui.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

pestriţătúră s. f., g.-d. art. pestriţătúrii; pl. pestriţătúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • împestriţătură — ÎMPESTRIŢĂTÚRĂ, împestriţături, s.f. Amestecătură de culori, p. ext. de elemente străine, eterogene; împestriţare, pestriţătură. – Împestriţa + suf. ătură. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  ÎMPESTRIŢĂTÚRĂ s. 1. împestriţare. 2.… …   Dicționar Român

  • bălţătură — BĂLŢĂTÚRĂ, bălţături, s.f. Pată de culoare deschisă la animalele bălţate. ♦ Obiect colorat ţipător, cu culori multe şi neasortate, încărcat. – Bălţat + suf. ură. Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa: DEX 98  BĂLŢĂTÚRĂ s. împestriţătură,… …   Dicționar Român

  • pestriţ — PESTRÍŢ, Ă, pestriţi, e, adj. 1. Care are pete mici sau picături, stropi de culori diferite (de obicei alb cu negru); p. ext. cu culori diferite; pestriţat. ♢ Fontă pestriţă = amestec de fontă cenuşie cu fontă albă. ♦ (pop.) Dungat, vărgat. 2. p …   Dicționar Român

  • pistrui — PISTRÚI, ÚIE, pistrui, uie, s.m., adj. 1. s.m. Pată mică, brună sau gălbuie, care se formează pe pielea unor oameni (mai ales sub acţiunea soarelui). 2. adj. (Rar) Pistruiat. – Pistru (reg. pătat < sl.) + suf. ui. Trimis de oprocopiuc,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”