Dicționar Român. 2013.
pernioară — PERNIOÁRĂ, pernioare, s.f. (pop.) Perniţă (I 1). [pr.: ni oa ] – Pernă + suf. ioară. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PERNIOÁRĂ s. v. perniţă, pernuţă, pui, puişor, puiuţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime pernioár … Dicționar Român
perniţă — PERNÍŢĂ, perniţe, s.f. I. 1. Diminutiv al lui pernă (1); pernuţă (1), pernioară, pernişoară; spec. puişor. 2. (Urmat adesea de determinarea de ace ) Săculeţ de diferite forme, umplut cu câlţi, vată, nisip etc., în care se înfig, pentru a fi… … Dicționar Român
pernuţă — PERNÚŢĂ, pernuţe, s.f. 1. Perniţă (I 1). 2. Perniţă (I 2). 3. Parte proeminentă si moale a extremităţii labei la feline; p. ext. (impr.) proeminenţă situată în partea superioară extremă a copitei calului. [var.: (reg.) perinúţă s.f.] – Pernă +… … Dicționar Român
