percheziţiona

percheziţiona
PERCHEZIŢIONÁ, percheziţionez, vb. I. tranz. A efectua o percheziţie, a supune unei percheziţii o persoană, o locuinţă, ♦ p. gener. A scotoci. [pr.: -ţi-o-. – var.: perchiziţioná vb. I] – Din fr. perquisitionner.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PERCHEZIŢIONÁ vb. (prin nord-estul Olt.) a scociorî.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

percheziţioná vb. (sil. -ţi-o-), ind. prez. 1 sg. percheziţionéz, 3 sg. şi pl. percheziţioneáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A PERCHEZIŢION//Á percheziţionaéz tranz. (persoane, locuinţe) A supune unei percheziţii. [Sil. -ţi-o-] /<fr. perquisitionner
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PERCHEZIŢIONÁ vb. I. tr. A face o percheziţie. [pron. -ţi-o-, var. perchiziţiona vb. I. / < fr. perquisitionner].
Trimis de LauraGellner, 26.01.2007. Sursa: DN

PERCHEZIŢIONÁ vb. tr. a face o percheziţie. (< fr. perquisitionner)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • percheziţionare — PERCHEZIŢIONÁRE s.f. Acţiunea de a percheziţiona şi rezultatul ei. [< percheziţiona]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • perchiziţiona — PERCHIZIŢIONÁ vb. I. v. percheziţiona. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PERCHIZIŢIONÁ vb. I. v. percheziţiona. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • descinde — DESCÍNDE, descínd, vb. III. intranz. 1. A şi avea originea, a se trage din cineva. 2. A se da jos, a coborî. 3. A ajunge (şi a se opri) într un loc; a trage (la un hotel, la o gazdă). 4, (Despre organele forţei publice) A se deplasa, a sosi la… …   Dicționar Român

  • percheziţie — PERCHEZÍŢIE, percheziţii, s.f. Cercetare făcută de către organele de urmărire penală sau de procuror asupra unei persoane (bănuite de o infracţiune) sau în locuinţa acestuia, pentru găsirea şi ridicarea probelor materiale ale infracţiunii sau… …   Dicționar Român

  • scociorî — SCOCIORÎ, scociorăsc, vb. IV. (pop. şi fam.) 1. intranz. A săpa în ceva făcând o gaură, o adâncitură; a râcâi. ♦ A scormoni, a răscoli. 2. intranz. fig. A căuta, a cerceta amănunţit (pentru a găsi ceva sau a scoate ceva de undeva); a scotoci, a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”