asupríre — s. f. (sil. pri ), g. d. art. asuprírii; pl. asupríri … Romanian orthography
opresiune — OPRESIÚNE, opresiuni, s.f. 1. Asuprire, oprimare, împilare. 2. (înv.) Greutate în respiraţie (însoţită de dureri pectorale). ♦ fig. Depresiune sufletească, descurajare, deprimare. [pr.: si u . – var.: (înv.) oprésie s.f.] – Din fr. oppression,… … Dicționar Român
oprimare — OPRIMÁRE, oprimări, s.f. Acţiunea de a oprima şi rezultatul ei; asuprire, împilare. – v. oprima. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Oprimare ≠ libertate Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime OPRIMÁRE s. asuprire,… … Dicționar Român
teroare — TEROÁRE, terori, s.f. Groază, spaimă, frică provocată intenţionat prin ameninţări sau prin alte mijloace de intimidare sau de timorare. ♦ Asuprire bazată pe intimidare, timorare, ameninţare. – Din fr. terreur, lat. terror, oris. Trimis de RACAI,… … Dicționar Român
asupreală — ASUPREÁLĂ, asupreli, s.f. (pop.) Asuprire. – Asupri + suf. eală. Trimis de cata, 07.02.2004. Sursa: DEX 98 ASUPREÁLĂ s. v. asuprire, exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuţie, prigoană, prigonire, urgisire.… … Dicționar Român
avanie — AVANÍE, avanii, s.f. (înv.) Asuprire, împilare. – ngr. avania. Trimis de witch, 13.09.2007. Sursa: DLRM AVANÍE s. v. asuprire, exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuţie, prigoană, prigonire, urgisire. Trimis … Dicționar Român
colonial — COLONIÁL, Ă, coloniali, e, adj. Care ţine de colonii1 şi de colonialism, privitor la colonii; aflat în colonii, provenind din colonii; în stare de colonie. ♢ Putere colonială = stat cu una sau mai multe colonii. Politică colonială = colonialism.… … Dicționar Român
dezrobi — DEZROBÍ, dezrobesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) elibera din starea de robie; p. gener. a (se) elibera de sub o asuprire politică sau socială, de sub exploatare. ♦ tranz. A elibera un stat, un popor de sub o ocupaţie militară sau de sub o… … Dicționar Român
ilotism — ILOTÍSM s.n. (livr.; în antichitate) Condiţie, stare a unui ilot. ♦ fig. Stare de asuprire, de ignoranţă. – Din fr. ilotisme. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ILOTÍSM s.n. Condiţia, starea unui ilot. ♦ (fig.) Stare de asuprire, de… … Dicționar Român
obidire — OBIDÍRE, obidiri, s.f. (înv. şi pop.) Acţiunea de a (se) obidi şi rezultatul ei; suferinţă, chin, amar; asuprire, împilare. – v. obidi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OBIDÍRE s. v. amărăciune, asuprire, bo ceală, bocire, bocit … Dicționar Român