- obidire
- OBIDÍRE, obidiri, s.f. (înv. şi pop.) Acţiunea de a (se) obidi şi rezultatul ei; suferinţă, chin, amar; asuprire, împilare. – v. obidi.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98OBIDÍRE s. v. amărăciune, asuprire, bo-ceală, bocire, bocit, căinare, exploatare, împilare, întristare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, mâhnire, năpăs-tuire, necaz, nedreptăţire, opresiune, oprimare, oropsire, persecutare, persecuţie, plângere, plâns, prigoană, prigonire, supărare, tristeţe, tângu-ială, tânguire, tânguit, urgisire, văitare, văitat, văitătură.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeobidíre s. f., g.-d. art. obidírii; pl. obidíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.