opresiúne — s. f. (sil. pre ); pl. opresiúni … Romanian orthography
asupra — ASÚPRA conj. (Construit cu genitivul) 1. (Local), Peste; deasupra. Se apleacă asupra lui. ♢ expr. A avea (ceva) asupra sa = a purta (ceva) cu sine. A prinde (pe cineva) asupra faptului = a surprinde (pe cineva) în momentul când comite ceva (rău) … Dicționar Român
contrareformă — CONTRAREFÓRMĂ, contrareforme, s.f. Acţiune sângeroasă întreprinsă în sec. XVI de biserica catolică împotriva reformaţilor şi a reformei religioase. – fr. contre réforme. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DLRM CONTRAREFÓRMĂ,… … Dicționar Român
opresor — OPRESÓR, OÁRE, opresori, oare, s.m. şi f., adj. (Persoană) care oprimă; asupritor. – Din fr. oppresseur. Trimis de oprocopiuc, 10.05.2004. Sursa: DEX 98 Opresor ≠ oprimat Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime OPRESÓR adj., s.… … Dicționar Român
apăs — apắs, apắsuri, s.n. (înv.) 1. asuprire, opresiune 2. neajuns, necaz, păs Trimis de blaurb, 31.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
apăsare — APĂSÁRE, apăsări, s.f. Acţiunea de a apăsa şi rezultatul ei. ♦ Stare a celui chinuit, copleşit de suferinţă, de griji materiale sau morale. – v. apăsa. Trimis de cata, 28.02.2004. Sursa: DEX 98 APĂSÁRE s. 1. greutate, presare, presiune,… … Dicționar Român
asupreală — ASUPREÁLĂ, asupreli, s.f. (pop.) Asuprire. – Asupri + suf. eală. Trimis de cata, 07.02.2004. Sursa: DEX 98 ASUPREÁLĂ s. v. asuprire, exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuţie, prigoană, prigonire, urgisire.… … Dicționar Român
avan — AVÁN, Ă, avani, e, adj. (pop.; adesea adverbial) Straşnic, grozav, cumplit (de tare, de mare, de rău, de crud etc.). – Din tc. avvan perfid , ngr. avánis calomniator . Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Avan ≠ blajin, blând Trimis … Dicționar Român
avanie — AVANÍE, avanii, s.f. (înv.) Asuprire, împilare. – ngr. avania. Trimis de witch, 13.09.2007. Sursa: DLRM AVANÍE s. v. asuprire, exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuţie, prigoană, prigonire, urgisire. Trimis … Dicționar Român
despuiere — DESPUIÉRE, despuieri, s.f. Acţiunea de a (se) despuia şi rezultatul ei. ♢ Despuierea scrutinului = scoaterea din urnă a buletinelor de vot şi numărarea lor. [pr.: pu ie . – var.: despoiére s.f.] – v. despuia. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român