neastâmpărat — NEASTÂMPĂRÁT, Ă, neastâmpăraţi, te, adj. 1. Care nu se astâmpără sau care nu poate fi astâmpărat; spec. (despre oameni, firea, temperamentul lor) care se agită continuu; agitat, neliniştit. 2. (Despre copii) (Excesiv de) vioi, zglobiu, zburdalnic … Dicționar Român
astâmpăra — ASTÂMPĂRÁ, astấmpăr, vb. I. refl. şi tranz. 1. A (se) linişti, a (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma; a (se) cuminţi. 2. A scădea sau a face să scadă (în intensitate), a înceta sau a face să înceteze. [var.: (pop.) stâmpărá, vb. I.] – Din… … Dicționar Român
băut — BĂÚT1 s.n. Faptul de a bea. – v. bea. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98 BĂÚT2, Ă, băuţi, te, adj. 1. Care şi a astâmpărat setea cu apă. 2. Beat. – v. bea. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98 BĂÚT a … Dicționar Român
băutură — BĂUTÚRĂ, băuturi, s.f. 1. Orice lichid de astâmpărat setea. ♦ Lichid alcoolic potabil. 2. Consum de mari cantităţi de lichide alcoolice. ♢ expr. A (nu) ţine la băutură = a (nu) rezista la consumarea (exagerată) a lichidelor alcoolice. [pr.: bă u … Dicționar Român
cuminţit — CUMINŢÍT, Ă, cuminţiţi, te, adj. Care a devenit mai aşezat, mai serios; care s a făcut mai înţelept, mai cu judecată. – v. cuminţi. Trimis de IoanSoleriu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98 CUMINŢÍT adj. astâmpărat, aşezat, chibzuit, cuminte, cumpătat,… … Dicționar Român
cumpătat — CUMPĂTÁT, Ă, cumpătaţi, te, adj. (Despre oameni şi despre manifestările lor) Cu măsură, stăpânit, sobru, aşezat. – v. cumpăta. Trimis de IoanSoleriu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98 Cumpătat ≠ necumpătat, nesocotit Trimis de siveco, 08.11.2007. Sursa … Dicționar Român
neastâmpăr — NEASTẤMPĂR s.n. Faptul de a fi neastâmpărat; starea celui neastâmpărat; lipsă de astâmpăr; nelinişte, impacienţă, agitaţie. [pr.: ne as ] – Ne + astâmpărat. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 Neastâmpăr ≠ astâmpăr Trimis de siveco,… … Dicționar Român
nesăţios — NESĂŢIÓS, OÁSĂ, nesăţioşi, oase. adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu se mulţumeşte cu ce are, care caută să obţină, să acapareze tot mai mult; lacom, avid, nesătul (2). 2. Care nu se simte niciodată sătul; care nu are saţ la mâncare, la… … Dicționar Român
sobru — SÓBRU, Ă, sobri, e, adj. 1. Lipsit de ornamente de prisos; simplu. 2. Care păstrează măsura, care nu face excese; cumpătat, moderat. – Din fr. sobre, lat. sobrius. Trimis de RACAI, 16.03.2007. Sursa: DEX 98 SÓBRU adj. 1. simplu. (Îmbrăcăminte… … Dicționar Român
stâmpărat — STÂMPĂRÁT, Ă adj.v. astâmpărat. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român