trepidaţie — TREPIDÁŢIE, trepidaţii, s.f. Mişcare vibratorie continuă, în general în direcţie verticală, cu amplitudine mică şi cu frecvenţă mare, a unui sistem tehnic (maşină, vehicul etc.) în cursul funcţionării lui. ♦ fig. Agitaţie, neastâmpăr. – Din fr.… … Dicționar Român
zburdălnicie — ZBURDĂLNICÍE, zburdălnicii, s.f. Însuşirea de a fi zburdalnic; vioiciune, neastâmpăr, voioşie. ♦ Manifestare, faptă a celui zburdalnic; joc, petrecere; nebunie. – Zburdalnic + suf. ie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZBURDĂLNICÍE s … Dicționar Român
nelinişte — NELÍNIŞTE, nelinişti, s.f. Stare de agitaţie, de frământare, de neastâmpăr; tulburare, îngrijorare, teamă, panică (nelămurită). ♦ Mişcare, acţiune continuă; neastâmpăr. – Ne + linişte. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Nelinişte … Dicționar Român
nerăbdare — NERĂBDÁRE s.f. Lipsă de răbdare; impacienţă; starea celui nerăbdător; neastâmpăr (provocat de aşteptare), încordare, înfrigurare; dorinţă arzătoare, grabă de a începe, de a întreprinde, de a termina ceva. ♢ loc. adv. Cu nerăbdare = în mod… … Dicționar Român
petulanţă — PETULÁNŢĂ, petulanţe, s.f. (livr.) Ardoare exuberantă (bruscă şi adesea dezordonată); p. ext. îndrăzneală, temeritate. – Din fr. pétulance. Trimis de oprocopiuc, 15.03.2004. Sursa: DEX 98 PETULÁNŢĂ s. v. bărbăţie, bravură, curaj, cutezanţă,… … Dicționar Român
zbucium — ZBÚCIUM, (rar) zbuciume, s.n. 1. Stare de nelinişte sufletească; frământare, zbuciumare, neastâmpăr. 2. Mişcare grăbită, agitată şi zgomotoasă; agitaţie, tumult, învălmăşeală. – Din zbuciuma (derivat regresiv). Trimis de valeriu, 01.03.2008.… … Dicționar Român
zburdăciune — ZBURDĂCIÚNE, zburdăciuni, s.f. Zburdălnicie, vioiciune, neastâmpăr. – Zburda + suf. ăciune. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZBURDĂCIÚNE s.f., g. d. art. zburdăciúnii; (manifestări) pl. zburdăciúni Trimis de tavi, 14.05.2004. Sursa … Dicționar Român
zvârcoli — ZVÂRCOLÍ, zvârcolesc, vb. IV. refl. 1. A se zbate, a face mişcări spasmodice (de durere). ♦ A se întoarce (în aşternut) de pe o parte pe alta (de nelinişte); p. ext. a se învârti încoace şi încolo de neastâmpăr; a nu şi găsi locul. 2. fig. A se… … Dicționar Român
agita — AGITÁ, agít, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) mişca repede încoace şi încolo; a (se) clătina, a (se) zgudui; a (se) frământa. ♦ tranz. A amesteca două sau mai multe substanţe prin clătinarea lor (într un vas). 2. refl. (fam.) A se manifesta prin… … Dicționar Român
agitaţie — AGITÁŢIE, agitaţii, s.f. 1. Mişcare intensă încoace şi încolo de oameni, de vehicule etc. 2. Stare de nelinişte excesivă, de tulburare, de tensiune nervoasă (manifestată prin mişcări grăbite şi dezordonate). 3. (Şi în sintagma agitaţie politică)… … Dicționar Român
