partiţiune

partiţiune
PARTIŢIÚNE, partiţiuni, s.f. (Rar) Partitură. [pr.: -ţi-u-. – var.: partiţie s.f.] – Din fr. partition.
Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX '98

PARTIŢIÚNE s. v. compoziţie, partitură.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

partiţiúne (muz.) s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. partiţiúnii; pl. partiţiúni
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • partitură — PARTITÚRĂ, partituri, s.f. Notaţie muzicală cuprinzând toate părţile vocilor sau ale instrumentelor, astfel dispuse încât să poată fi urmărite concomitent; p. ext. compoziţie muzicală; partiţiune. – Din it. partitura, germ. Partitur. Trimis de… …   Dicționar Român

  • compoziţie — COMPOZÍŢIE, compoziţii, s.f. 1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; structură, compunere, alcătuire. 2. Operă, bucată, compunere artistică, în special muzicală. ♦ Studiul regulilor de compunere a unei bucăţi muzicale; totalitatea… …   Dicționar Român

  • partiţie — PARTÍŢIE1 s.f. v. partiţiune. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PARTÍŢIE2, partiţii, s.f. 1. (mat.; în expr.) Partiţie a unei mulţimi = mulţime formată din submulţimi ale unei mulţimi date, disjuncte două câte două şi a căror… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”