pahonţ

pahonţ: PAHÓNŢ, pahonţi, s.m. (pop.) 1. Soldat cărăuş din armata rusă. 2. Epitet depreciativ pentru o persoană grosolană, necioplită sau murdară [var.: pohónţ s.m.] – cf. rus p e h o t i n e ţ "infanterist".

Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX '98

pahónţ s. m., pl. pahónţi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PAHÓNŢ pahonţi m. pop. 1) Soldat cărăuş din armata rusă. 2) depr. Persoană grosolană şi murdară. /cf. rus. pehotineţ

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

honţ — (hónţi), s.m. – Poreclă dată saşilor din Transilvania. De la Hans Ioan , care sună în pronunţarea săs. Honnes, Hănnes (Borcea 193; Tiktin). Este posibil ca în alegerea acestui nume să fi intervenit o intenţie satirică, ce apropie cuvîntul de… … Dicționar Român
hoţ — HOŢ, HOÁŢĂ, hoţi, hoaţe, s.m. şi f. 1. Persoană care fură. ♦ (Adjectival) Care fură; (cu sens atenuat) viclean. 2. (fam.) Om ştrengar, şiret. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HOŢ s. 1. pungaş, (astăzi rar) prădător, (înv. şi … Dicționar Român
pohanţ — POHÁNŢ s.m. v. pahonţ. Trimis de gall, 16.08.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
pohonţ — POHÓNŢ s.m. v. pahonţ. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias