osebire

osebire
OSEBÍRE, osebiri, s.f. (înv. şi pop.) Acţiunea de a (se) osebi şi rezultatul ei; deosebire, diferenţă; p. ext. inegalitate. ♢ loc. adv. Fără osebire = a) fără excepţie, fără deosebire; b) întocmai, identic, exact. Cu osebire = mai cu seamă, în special, mai ales; foarte mult. – v. osebi.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

OSEBÍRE s. v. deosebire, diferenţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

osebíre s. f., g.-d. art. osebírii; pl. osebíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • deosebire — DEOSEBÍRE, deosebiri, s.f. Acţiunea de a (se) deosebi şi rezultatul ei; lipsă de asemănare, diferenţă. ♦ loc. adv. Cu deosebire = a) în mod deosebit, special; b) mai ales. Cu deosebire de... = cât se poate de..., foarte... Cu deosebire(a) că …   Dicționar Român

  • diferenţă — DIFERÉNŢĂ, diferenţe, s.f. 1. Ceea ce deosebeşte o fiinţă de altă, un lucru de altul; lipsă de asemănare; deosebire; nepotrivire. ♢ Diferenţă specifică = trăsătură caracteristică a unei noţiuni, care o deosebeşte de celelalte noţiuni cuprinse în… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”