- osebire
- OSEBÍRE, osebiri, s.f. (înv. şi pop.) Acţiunea de a (se) osebi şi rezultatul ei; deosebire, diferenţă; p. ext. inegalitate. ♢ loc. adv. Fără osebire = a) fără excepţie, fără deosebire; b) întocmai, identic, exact. Cu osebire = mai cu seamă, în special, mai ales; foarte mult. – v. osebi.Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98OSEBÍRE s. v. deosebire, diferenţă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeosebíre s. f., g.-d. art. osebírii; pl. osebíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.