asfinţit

asfinţit
ASFINŢÍT, asfinţituri, s.n. 1. Faptul de a asfinţi; asfinţire. ♦ fig. Declin, decădere. 2. Timpul, momentul când apune soarele. 3. Locul unde asfinţeşte soarele. – v. asfinţi.
Trimis de cata, 15.02.2004. Sursa: DEX '98

Asfinţit ≠ est, orient, răsărit
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ASFINŢÍT s. 1. v. apus. 2. v. înserare. 3. v. vest.
Trimis de siveco, 06.03.2009. Sursa: Sinonime

asfinţít s. n., pl. asfinţíturi (şi asfinţíte în loc. adv. pe asfinţit)
Trimis de siveco, 06.03.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

ASFINŢÍT n. 1) v. A ASFINŢI. 2) Parte a orizontului unde apune Soarele; apus; vest. 3) Timpul zilei când apune Soarele; apus. 4) fig. Partea cu care se termină sau se încheie ceva; declin; sfârşit. 5) Punct cardinal care corespunde acestei părţi a orizontului; apus; vest; occident. 6) Spaţiu geografic situat în această parte a orizontului; apus; vest; occident. /v. a asfinţi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • asfinţít — s. n., pl. asfinţíturi (şi asfinţíte în loc. adv. pe asfinţít) …   Romanian orthography

  • apus — APÚS1, apusuri, s.n. 1. Trecere a unui astru sub orizont; privelişte oferită de soare când apune. 2. Unul dintre cele patru puncte cardinale, opus răsăritului; vest; p.ext. loc pe orizont, regiune, ţară situată spre acest punct cardinal. 3. Timp… …   Dicționar Român

  • declin — DECLÍN, declinuri, s.n. Coborâre a unui astru pe bolta cerului înspre apus; asfinţire, scăpătare. fig. Sfârşitul unei glorii, al unei puteri aparţinând unei persoane, unui popor, unei civilizaţii etc.; decădere. – Din fr. déclin. Trimis de dante …   Dicționar Român

  • vest — s.n. Unul dintre cele patru puncte cardinale, opus estului; p. ext. Loc pe orizont, regiune unde apune soarele; apus. ♦ Nume generic dat unui loc, unei regiuni, unui stat aşezat spre apus (în special nume dat statelor din apusul Europei şi din… …   Dicționar Român

  • declina — DECLINÁ, declín, vb. I. 1. tranz. A trece un substantiv, un adjectiv, un pronume, un numeral sau un articol prin toate cazurile gramaticale. 2. tranz. (Rar; în expr.) A şi declina numele, calitatea etc. = a şi spune numele, calitatea etc.; a se… …   Dicționar Român

  • apune — APÚNE, pers. 3 apúne, vb. III. intranz. (Despre aştri) A dispărea sub orizont; a asfinţi, a scăpăta. ♦ fig. A şi pierde întreaga strălucire, putere, faimă etc., a dispărea pentru totdeauna. ♢ (fam.; în expr.) A( i) apune steaua (cuiva) = a şi… …   Dicționar Român

  • asfinţi — ASFINŢÍ, pers. 3 asfinţeşte, vb. IV. intranz. (Despre aştri) A apune, a scăpăta. ♦ fig. A merge spre declin. – A3 + sfânt. Trimis de cata, 15.02.2004. Sursa: DEX 98  A asfinţi ≠ a răsări Trimis de siveco, 03.03.2009. Sursa: Antonime  ASFINŢÍ vb …   Dicționar Român

  • murg — MURG1 s.n. 1. (înv. şi pop.) Amurg. 2. (Rar) Zori de zi. – et. nec. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MURG2, Ă, murgi, adj., s.m. şi f. 1. adj …   Dicționar Român

  • scăpătat — SCĂPĂTÁT1 s.n. (pop.) Apus, asfinţit. – v. scăpăta. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SCĂPĂTÁT2, Ă, scăpătaţi, te, adj. Care a sărăcit; sărac. – v. scăpăta. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SCĂPĂTÁT …   Dicționar Român

  • sfinţit — SFINŢÍT1 s.n. v. asfinţit. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SFINŢÍT2, Ă, sfinţiţi, te, adj. (bis.) 1. Asupra căruia a fost invocat harul divin pentru a i da un caracter sacru. 2. Epitet de onoare dat clericilor. – v. sfinţi1. Trimis… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”