opoziţionist

opoziţionist: OPOZIŢIONÍST, -Ă, opoziţionişti, -ste, adj. 1. Care face politică de opoziţie. 2. Opus², contrar. [pr.: -ţi-o-] – Opoziţiune + suf. -ist.

Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98

OPOZIŢIONÍST s. v. oponent.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

opoziţioníst adj. m. (sil. -ţi-o-), pl. opoziţioníşti; f. sg. opoziţionístă, pl. opoziţioníste

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OPOZIŢIONÍ//ST opoziţioniststă (opoziţionistşti, opoziţionistste) 1) Care ţine de opoziţie; propriu opoziţiei. 2) şi substantival (despre persoane) Care face opoziţie. [Sil. -ţi-o] /opoziţie + suf. opoziţionistist

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

OPOZIŢIONÍST, -Ă adj. 1. Opus, contrar. 2. Care face politică de opoziţie. [pron. -ţi-o-. / et. incertă].

Trimis de LauraGellner, 30.12.2006. Sursa: DN

OPOZIŢIONÍST, -Ă adj. 1. opus, contrar. 2. care face politică de opoziţie. (< opoziţie + -/on/ist)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужен реферат?

frondor — FRONDÓR, frondori, s.m. (Franţuzism) Partizan al frondei. – Din fr. frondeur. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FRONDÓR s., adj. v. frondist. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime frondór s. m … Dicționar Român
oponent — OPONÉNT, Ă, oponenţi, te, s.m. şi f. Persoană care îşi exercită dreptul de opoziţie; opozant. – Din germ. Opponent. Trimis de oprocopiuc, 04.05.2004. Sursa: DEX 98 OPONÉNT s. opozant, opoziţionist. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime… … Dicționar Român
opune — OPÚNE, opún, vb. III. 1. tranz. A pune în faţa cuiva sau a ceva, ca împotrivire, un lucru, un argument etc. ♦ refl. A se împotrivi (rezistând sau făcând uz de forţă), a pune piedici, a ţine piept; a zădărnici. 2. tranz. A pune faţă în faţă două… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias