opacitate

opacitate
OPACITÁTE, opacităţi, s.f. 1. Faptul de a fi opac2; lipsă de transparenţă. 2. fig. Incapacitate de a înţelege, de a pătrunde ceva; orizont îngust al cuiva. – Din fr. opacité, lat. opacitas, -atis.
Trimis de oprocopiuc, 07.05.2004. Sursa: DEX '98

OPACITÁTE s. v. mărginire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

opacitáte s. f., g.-d. art. opacităţii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OPACITÁT//E f. 1) Caracter opac. opacitateea cristalului. 2) fig. Incapacitatea de a pătrunde în esenţa lucrurilor. /<fr. opacité, lat. opacitas, opacitateatis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

OPACITÁTE s.f. 1. Stare a lucrurilor opace. ♦ (fiz.) Mărime egală cu raportul dintre intensitatea radiaţiei incidente pe un corp şi intensitatea radiaţiei transmise prin acesta. 2. (fig.) Incapacitate de a înţelege, de a pătrunde ceva; prostie, mărginire, îngustime de vederi. [cf. fr. opacité, lat. opacitas].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

OPACITÁTE s. f. 1. stare a lucrurilor opace. ♢ (fiz.) mărime egală cu raportul dintre intensitatea radiaţiei incidente pe un corp şi intensitatea radiaţiei transmise prin acesta. 2. (fig.) incapacitate de a înţelege, de a pătrunde ceva; prostie, mărginire, îngustime de orizont. (< fr. opacité, lat. opacitas)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • nefelion — nefelión s. n. (sil. li on) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  NEFELIÓN s.n. (med.) Uşoară opacitate a ochiului; (pop.) albeaţă. [pron. li on. / < fr. néphélion]. Trimis de LauraGellner, 22.06.2005. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • Brand von Rom — Der größte Stadtbrand, bei dem große Teile Roms verwüstet wurden, ereignete sich vom 19. bis 26. Juli 64 n. Chr. zur Regierungszeit des Kaisers Nero. Nach einer Angabe von Tacitus[1] wurden von den 14 Stadtbezirken Roms drei völlig zerstört, in… …   Deutsch Wikipedia

  • Großer Brand Roms — Der Große Brand Roms war der größte aller Stadtbrände von Rom in antiker Zeit. Er ereignete sich vom 19. bis 26. Juli 64 zur Regierungszeit des Kaisers Nero. Nach einer Angabe von Tacitus[1] wurden von den 14 Stadtbezirken Roms drei völlig… …   Deutsch Wikipedia

  • BACENIS — Silva eadem cum Hercynia. Volaterranus l. 7. Geograph. diversam putat: tamen ex eius lectione (nam Barcenis legit) colligi potest, eandem geminô, sed idem significanti nomine appellari. Ur enim Hercynia sive (ur Eratosthenes habet) Orcynia in… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • MOLOCH qui et MOLECH et MILCHOM — MOLOCH, qui et MOLECH, et MILCHOM Latine regnans, aut consiliarius, princeps Deorum, non Ammonitis solum, sed et Moabitis, apud Hierosolymam aliquando in valle Gehenna, elegans tabernaculum, et magnificum idolum habuit, quod inter omnia idola… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • PICTOR — I. PICTOR cognomentum C. Fabii filii; qui an. Urb. Cond. 550. ut ait Plin. l. 35. c. 4. aedem Salutis pinxit, indeque cognomen hoc familiae primus intulit. Pater fuit C. Fabii, qui anno 585. nempe 35. annis, post pictam a Patre aedem Salutis, cum …   Hofmann J. Lexicon universale

  • SCIOESSA — mons Peloponnesi apud Patras, 9. collium opacitate umbrosus, et radiis Solis ferme invisus, teste Solinô. Sed errat Solinus, Plinius enim l. 4. c. 5. in Achaia novem montium Scioessam notissimum esse, ait, quae verba excriptor hic sic accepit,… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • opacità — o·pa·ci·tà s.f.inv. 1a. CO l essere opaco, perdita o mancanza di lucentezza: l opacità di un metallo, opacità della carta Contrari: trasparenza. 1b. TS fis. rapporto tra l intensità luminosa di un raggio incidente e quella del raggio… …   Dizionario italiano

  • metal — METÁL1, metale, s.n. Element chimic cu luciu caracteristic, bun conducător de căldură şi electricitate, ductil şi maleabil, solid la temperatură obişnuită. (din fr. métal, germ. Metall, lat. metallum) Trimis de tavi, 22.01.2008. Sursa: MDN … …   Dicționar Român

  • mărginire — MĂRGINÍRE, mărginiri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) mărgini şi rezultatul ei. 2. fig. Posibilitate redusă de înţelegere, de intuiţie; îngustime spirituală, mediocritate (în gândire, în concepţii etc.) prostie. – v. mărgini. Trimis de claudia,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”