omenime

omenime
OMENÍME s.f. (înv. şi reg.) Omenire (1). – Om + suf. -ime.
Trimis de ionel_bufu, 01.05.2004. Sursa: DEX '98

OMENÍME s. v. lume, omenire, umanitate.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

omeníme s. f., g.-d. art. omenímii
Trimis de siveco, 06.06.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • omenire — OMENÍRE s.f. 1. Întreaga populaţie a globului, totalitatea oamenilor de pe Pământ, neamul omenesc; umanitatea; omenime. ♦ Mulţime de oameni; lume, public. 2. (înv.) Omenie; umanitarism. – Din om. Pentru 2, cf. o m e n i. Trimis de ionel bufu,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”