oficia

oficia
OFICIÁ, oficiez, vb. I. tranz. A face o slujbă bisericească; a sluji în biserică. ♦ A săvârşi un act public sau privat, în special o căsătorie (cu solemnitatea unei ceremonii); a celebra. [pr.: -ci-a] – Din fr. officier.
Trimis de oprocopiuc, 01.05.2004. Sursa: DEX '98

OFICIÁ vb. (bis.) 1. a celebra, a săvârşi, a sluji. (A oficia liturghia.) 2. v. celebra. 3. a servi, a sluji. (O biserică la care oficia doi preoţi.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

oficiá vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg. oficiéz, 3 sg. şi pl. oficiáză, 1 pl. oficiém (sil. -ci-em), imperf. 1 sg. oficiám (sil. -ci-am); conj. prez. 3 sg. şi pl. oficiéze; ger. oficiínd (sil. -ci-ind)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A OFICI//Á oficiaéz tranz. 1) (acte publice sau private) A săvârşi cu solemnitate; a celebra. oficia o căsătorie. 2) (ritualuri bisericeşti) A îndeplini printr-o ceremonie religioasă. [Sil. -ci-a] /<fr. officier
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

OFICIÁ vb. I. tr. A sluji; a face o slujbă religioasă. ♦ A săvârşi un act public sau privat, în special o căsătorie. [pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind, var. ofiţia vb. I. / < fr. officier, lat. med. officiare].
Trimis de LauraGellner, 27.06.2005. Sursa: DN

OFICIÁ vb. tr. 1. a celebra o slujbă religioasă. 2. a săvârşi un act public sau privat (o căsătorie). (< fr. officier, lat. officiare)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • oficiá — vb. (sil. ci a), ind. prez. 1 sg. oficiéz, 3 sg. şi pl. oficiázã, 1 pl. oficiém (sil. ci em), imperf. 1 sg. oficiám (sil. ci am); conj. prez. 3 sg. şi pl. oficiéze; ger. oficiínd (sil. ci ind) …   Romanian orthography

  • oficiantas — oficiantas, ė smob. (1) TrpŽ restorano, kavinės, valgyklos darbuotojas – patiekalų padavėjas …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • Judíos Sirios — Saltar a navegación, búsqueda Una familia judía en Damasco, durante el Imperio Otomano, 1901 Los Judíos Sirios (árabe: يهود سوريون) derivan su origen en dos grupos: los que habitaban la región de la actual Siria desde la antigüedad y los… …   Wikipedia Español

  • Judíos sirios — Una familia judía en Damasco, durante el Imperio otomano, 1901. Los judíos sirios (árabe: يهود سوريون) derivan su origen en dos grupos: los que habitaban la región de la actual Siria desde la antigüedad y los sefardíes que huyeron a Siria después …   Wikipedia Español

  • celebra — CELEBRÁ, celebrez, vb. I. tranz. 1. A săvârşi cu solemnitate un act de însemnătate publică sau privată, în special o căsătorie; a oficia. 2. A sărbători (aducând elogii) un eveniment însemnat, o persoană etc. – Din fr. célébrer, lat. celebrare.… …   Dicționar Român

  • oficiante — ► adjetivo/ sustantivo masculino RELIGIÓN Que oficia en las iglesias. * * * oficiante adj. y n. m. Se aplica al *sacerdote que oficia en los oficios religiosos; particularmente, en la misa. * * * oficiante. (Del ant. part. act. de oficiar). adj.… …   Enciclopedia Universal

  • sluji — SLUJÍ, slujesc, vb. IV. intranz. 1. 1. A fi angajat, a munci în gospodăria sau în familia cuiva; (înv.) a ocupa o funcţie publică. ♦ (pop.) A şi face serviciul militar. ♦ tranz. A munci pentru altul, a fi la dispoziţia unui stăpân. ♦ refl. A se… …   Dicționar Român

  • curion — CURIÓN, curioni, s.m. Şeful unei curii1 romane. ♦ Preot care oficia sacrificiile unei curii1 romane. [pr.: ri on] – Din fr. curion, lat. curio. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  curión s. m. (sil. ri on), pl. curióni …   Dicționar Român

  • oficiere — OFICIÉRE, oficieri, s.f. Acţiunea de a oficia şi rezultatul ei; celebrare. [pr.: ci e ] – v. oficia. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  OFICIÉRE s. (bis.) 1. celebrare, săvârşire, slujire, slujit, (înv.) serbare. (oficiere… …   Dicționar Român

  • sacrificator — SACRIFICATÓR, sacrificatori, s.m. (În antichitate) Preot care oficia un sacrificiu (2). – Din fr. sacrificateur, lat. sacrificator, oris. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  sacrificatór s. m. (sil. cri ), pl. sacrificatóri Trimis …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”