- obuz
- OBÚZ, obuze, s.n. Proiectil de artilerie. [pl. şi: (înv.) obuzuri] – Din fr. obus.Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98OBÚZ s. (mil.) (înv.) cumbara.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeobúz s. n., pl. obúzeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficOBÚZ obuze n. înv. Proiectil de artilerie. /<fr. obusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXOBÚZ s.n. Proiectil de fontă sau de oţel de formă cilindrică, a cărui explozie poate fi reglată. [pl. -ze, -zuri. / < fr. obus].Trimis de LauraGellner, 25.06.2005. Sursa: DNobúz, obúzuri, s.n. (înv.) armată, armie.Trimis de blaurb, 15.08.2006. Sursa: DAROBÚZ s. n. proiectil de artilerie. (< fr. obus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNobúz (obúzuri), s.n. – 1. Campament, tabără. – 2. Forţă militară, armată. pol., rut. oboz (Tiktin). sec. XVII, înv. – Der. obuznic, s.m. (înv., sergent major de garnizoană).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERobúz (obúze), s.n. – Proiectil de artilerie. fr. obus. – Der. obuzier, s.n. (gură de foc de artilerie), din fr. obusier.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.