- obraţie
- OBRÁŢIE, obraţii, s.f. Loc îngrădit, plantat cu pomi, la poalele unui deal cu vii.Trimis de witch, 27.05.2008. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
obraţ — OBRÁŢ, obraţe, s.n. (înv. şi reg.) Veche unitate de lungime, egală cu 26,76 metri; (astăzi) măsură de lungime (nedeterminată), de obicei mică. – Din sl. obratŭ hotar . Trimis de baron, 19.01.2003. Sursa: DEX 98 OBRÁŢ s. (înv.) trăsură. (obraţul … Dicționar Român